Sarea si zaharurile - ce trebuie sa stiti?

Sarea, ca si grasimile, a devenit una dintre obsesiile oamenilor. Trebuie tinut cont ca sarea contribuie la cresterea presiunii arteriale dar putini stiu ca acest lucru se intampla numai la 10% din persoane. La restul de 90% sunt mecanisme diferite care stau la baza hipertensiunii. Este suficient sa se verifice tensiunea dupa consumul de sare pentru a descoperi daca sunteti sensibili sau nu, sau efectuati un simplu test pentru a descoperi daca sarea trebuie sa ne preocupe cu adevarat. Oricum, daca este folosita cu moderatie, sarea nu reprezinta o problema pentru majoritatea persoanelor. Dar si aici trebuie sa facem o distinctie. Sarea cea mai periculoasa nu este cea pe care o punem in paste sau in salate, ci cea care este prezenta in abundenta in hrana industriala precum cartofii prajiti sau in produsele de panificatie.

De exemplu eu atunci cand prepar o anumita mancare si folosesc ingrediente care deja au sare, in mancare nu mai adaug sare deloc, si chiar este suficient acel continut de sare. Procentul de 75% din sarea folosita de occidentali deriva intr-adevar din sarea adaugata in cursul procesarii hranei din industriile alimentare. Numai 15% provine din sarea utilizata in bucatarie, iar 10% din sarea natural prezenta in hrana. Este poate asadar util sa-i reducem folosirea, dar este mult mai logic sa eliminam hrana procesata acolo unde este abundenta.

Zaharul este adevaratul vinovat de multe neplaceri, si contrar grasimilor, a putut sa actioneze fara sa fie deranjat de-a lungul multor decenii deoarece nimeni nu suspecta ca ar fi avut ceva de-a face cu necazurile din zilele noastre. In zilele noastre folosim zeci de kilograme de zahar anual. In vremurile antice, hrana cea mai dulce era probabil mierea, dar era disponibila destul de rar si numai in anumite perioade ale anului. Astazi, in schimb, zaharul este peste tot. In afara celui pe care-l punem in cafea, prajituri si biscuiti, zaharul este prezent fara sa stim intr-o mare cantitate de alimente precum bauturile racoritoare, sucurile de fructe, somonul afumat, mustar, ketchup. Asa ca atunci cand ne uitam la continutul de grasime si sare ar trebui sa nu uitam sa vedem si continutul de zahar, pentru a putea avea un control cat de cat. Desi am vazut ca nu exista nici un echilibru in produsele din comert, unde e putina sare este multa grasime si zahar zahar, unde e mult zahar este putina sare, putina grasime si tot asa...In organismul nostru zaharul se comporta precum cleiul varsat intr-un mecanism: lipeste totul. Sau arata la o emisiune a Dr.Oz, cum zaharul in exces perforeaza vasele de sange, si ne afecteaza atat pielea, parul cat si intreg organismul. Acest proces se cheama glicatie, este ceea ce are loc atunci cand zaharul se leagata la alte proteine, le altereaza forma si le deterioreaza functionalitatea. Asadar sa invatam sa-l eliminam treptat, pe cat posibil si sa ne obisnuim la gustari mai putin dulci. Daca totusi nu reusim sa ne abtinem trebuie sa recurgem la indulcitori naturali cum ar fi stevia. Dintre zaharuri, trebuie sa acordam mai multa atentie siropului de porumb cu continut inalt de fructoza, fiind mai ieftin decat zaharul si mai usor de utilizat si de transportat, mai ales ca lichid. Introducerea acestui sirop a crescut de asemenea consumul de fructoza, instrainandu-l complet de consumul fructelor bogate in fibre si deci amplificand efectele daunatoare asupra glicemiei si secretiei de insulina

Cum relationati cu personalitatile narcisice?

Cum recunoasteti o personalitate narcisica?

La persoanele care au o tulburare narcisica de personalitate se manifesta un simt nejustificat al propriei importante si preocuparea pentru fanteziile despre succes, putere si realizari. Individul cere atentie si adesea este convins ca este indreptatit la un tratament preferential. Tinde sa-i idolatrizeze sau sa-i discrediteze pe ceilalti si nu este capabil de empatie. Iata cateva caracteristici:

- are sentimentul ca este exceptional, deasupra oamenilor de rand si ca i se cuvine mai mult decat ceilalti

- stapanit de ambitii, are ideea succeselor rasunatoare atat pe plan profesional cat si in viata persoanala

- extrem de preocupat de propria aparenta fizica si vestimentara

-  se asteapta la atentii, privilegii, fara a se simti insa obligat la reciprocitate, ba chiar este plin de furie cand nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta

- ii exploateaza si ii manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile

- manifesta destul de putina empatie, iar emotiile celuilalt nu prea il misca.

Ce este recomandat:

Narcisicul considera ca i se cuvine intreaga voastra admiratie si, daca vreti sa ramaneti in relatii bune  cu el, nu ezitati sa-l complimentati pentru reusitele sale. Ne referim doar la o incuviintare sincera, caci o lingusire falsa risca sa devina iute o escaladare careia nu-i veti putea face fata. Daca ati reusit sa castigati  cat de cat increderea unei astfel de personalitati, atunci o veti auzi adesea cum vi se plange de altii. Si va va marturisi ca oamenii sunt abuzivi, ingrati, rai, lipsiti de valoare, ceea ce de regula este un semn ca nu i s-a acordat consideratia si atentia care cred ca i se cuvin. Ati putea sa o ajutati, explicandu-i reactiile celorlalti, punctul de vedere al celuilalt, asa cum il percepeti voi. Insa nu este vorba sa-i spuneti ca celalalt are dreptate, ci sa-i aratati mai degraba ca fiecare vede lucrurile altfel.

Retineti ca narcisicul se considera o persoana mult mai insemnata decat voi si asteapta o atitudine pe masura insemnatatii sale. Trebuie sa respectati cu scrupulozitate convenientele. Criticati-l numai atunci cand este absolut necesar si atunci fiti extrem de precisi. Daca il criticati, precizati un anume comportament, fara a leza insa persoana. De exemplu: "Nu-mi place sa intarzii fara sa anunti", "As vrea sa nu ma mai intrerupi cand vorbesc", "Inteleg ca ai motivele tale sa nu il agreezi pe X, dar as prefera sa vorbim despre altceva". Pastrati discretia asupra propriilor reusite si privilegii. Cunoastem cu totii invidia, aceasta emotie putin agreabila care  ne poate cuprinde cand vedem ca o persoana detine acele avantaje la care ravnim si noi si despre care gandim ca ni s-ar cuveni. La narcisic, aceasta emotie este inzecita. Cum el considera ca merita mai multe decat noi, privilegiile noastre ii vor da sentimentul unei dureroase nedreptati.

Ce nu este recomandat:

Nu va opuneti sistematic, uneori persoanele narcisice sunt iritante, ca sa nu spunem insuportabile. Veti avea chef sa le contraziceti sistematic, sa va aratati ostili, sa le raniti sentimentele, adica amorul propriu. Si aceasta va va consola, dar va face ca relatia sa fie inca si mai dificila. Nu va lasati manipulati, deseori narcisicii sunt asemenea unor magicieni care-i fascineaza ori ii seduc pe ceilalti, cel putin la inceput. Poate tocmai aceasta putere de seductie asupra celorlalti le-a creat impresia ca li se cuvin atentii speciale. Nu le faceti vreodata o favoare pe care nu doriti sa o repetati. Incercati sa trasati o harta a propriilor voastre teritorii, stabilind care sunt cererile pe care le acceptati si care sunt cele pe care le veti refuza sistematic. Si nu va asteptati la recunostinta din partea persoanelor narcisice.