Astazi am primit pasaportul cu viza de SUA de 10 ani prin curier. A fost un moment de usurare dupa cateva zile de stres fiind pentru prima oara la un interviu de viza. Totul a inceput cu formularul DS-160 si cu programarea online. Detalii complete gasiti pe acest site. Probabil cel mai complex site cand e vorba de o institutie de stat. Ca un rezumat aveti nevoie de un pasaport valid (preferabil 5 ani), chitanta care reflecta plata vizei (160 dolari) si confirmarea programarii pe care o veti primi prin email dupa ce ati completat formularul DS-160 si v-ati programat la interviu.
Sa zicem ca ati trecut prin pasii formularului si ati reusit sa va programati la data X. Am uitat sa mentionez ca am aplicat pentru viza B1/B2 business/tourism pleasure. Deci, nu viza de munca sau studii. Serviciul meu din Romania ma trimite la biroul din state pentru a participa la un training. Inainte de a pleca la Bucuresti, firma m-a burdusit cu documente care sa ateste calitatea mea de salariat, invitatia din State precum si actul constitutiv al firmei. Insa la interviu nimic din documentele de mai sus nu mi-ai fost cerute. Dar intai sa o luam cronologic.
Fiind din provincie la 600 km distanta de Bucuresti, drumul a fost mai greu. Asa ca iau trenul de seara, la cuseta de 2 persoane pentru a ajunge dimineata cu 2 ore inainte de programarea la interviu. Am avut norocul de avea sotia alaturi de mine astfel canicula din tren a parut mai usor de suportat. Da, canicula in tren pentru ca aerul conditionat nu functiona. Desi cuseta cu 2 persoane inseamna clasa I si biletul pentru o persoana costa 244 lei. Dar nu imi pasa partial pentru ca firma a decontat totul. Sotiei mele bineinteles ca nu.
Ajung la Bucuresti Nord. Imediat cum ies din gara, baietii smecheri m-au abordat zicandu-mi "Hai baiatu' te duc undeva?" Am auzit povestile cu taximetristi care te plimba prin tot Bucurestiul in mod inutil doar pentru a-ti manca o gramada de bani asa ca am zis pas si m-am dus intr-o statie de taxi unde taximetristii pareau ceva mai blanzi si de incredere.
In 15 minute am ajuns. Chiar si asa am simtit o usoara ocolire dar cel putin nu am dat 60 lei. Calatoria a costat 17 lei. Il rog frumos sa-mi puna o stampila pe bon si ii dau 20 lei (2 de 10 lei). Se astepta sa ii las bacsis. Vazusem asta din privire si miscarea mainilor care nu se mai sinchiseau de a cauta marunt. Il lasa asa cum e si plec. Pana si acum regret ca am ramas indiferent la hartuirea portofelului meu. 3 lei nu e mult dar 3 lei de la mine, 3 lei de la altul si nu e corect.
Ajungem la ambasada. Zaresc o mana de oameni cum asteapta sub o copertina in fata ambasadei. Pentru a fi mai sigur ma duc la unul din cei 2 paznici si ii zic "Am venit pentru viza. Ce trebuie exact sa fac?". Ma roaga sa stau langa grupul ala de oameni ca va veni cineva cu o lista. De ce m-am dus direct la paznic? Pentru ca auzisem de la cineva cu ceva timp in urma ai avea nevoie de un bon de ordine pentru a sta la rand. E nevoie de bon de ordine dar nu in momentul acela. Doar stai sub copertina aia impreuna cu ceilalti participanti la viza pana cineva din ambasada va iesi. Nu iti lau rucsac cu tine, nu iti lua bagaj. Nu ai nicaieri un spatiu de depozitare. Sunt foarte stricti cand e vorba de securitate si cred ca nu ai vrea sa fii considerat un potential terorist care ar vrea sa arunce ambasada in aer. Un reprezentant SRI face instructajul inainte de a veni omul cu lista. Apare omul cu lista. Scaneaza programarea, iti lipeste un cod pe pasaport si ai reusit sa iesi de sub copertina. Acum esti in fata ambasadei la cativa metri la un rand mai mic. Astepti sa fii chemat si prezinti cele 3 documente: chitanta, pasaportul si programarea. Treci de un scanner si iesi din cladire. Mai ai de intrat intr-o alta cladirea unde sunt si ghiseurile de interviu. Iti sunt verificate din nou actele si primesti bonul de ordine.
Astepti in sala, stai pe scaun si esti atent la ecran.
1. Esti chemat (bonul Y la ghiseul X)... Iti verifica cele 3 documente. Te asezi din nou in sala.
2. Esti chemat (bonul Y la ghiseul X)... Ti se iau amprentele.
3. Esti chemat (bonul Y la ghiseul X)... Interviul propriu zis. Un calduros 'Buna ziua' te intampina urmat de "Actele va rog". Acum, consulii au invatat romana destul de bine si poti tine interviul in romana. E in functie de dispozitia lui si de contextul in care pleci. Un caz la care am asistat era in care o familie vroia sa plece in State la un doctor deoarece copilul era in bolnav dar doamna nu stia engleza. La intrebarea "Cum veti comunica cu doctorul?" doamna a dat-o in balarii si a fost nevoie de o reexaminare in camera 17. Deci conteaza contexul in care pleci. Eu puteam vorbi in romana fara sa fiu luat la rost atat timp cand eu plecam la un training.
- 3 intrebari au fost necesare. Ai prieteni sau rude in State? Ai mai calatorit in State? Care e scopul calatoriei?
Raspunsuri clare si fara inflorituri. Totul trebuie sa fie natural, fara a aduce ceva in plus in discutie.
Daca raspunsul consulul este "Felicitari. Ati obtinut viza" ti se vor lua documentele urmand sa primesti pasaportul prin curier.
Asta este tot si asta imi vine in cap in acest moment. Daca aveti intrebari dar daca vreti sa aflati chiar si cel mai mic detaliu nu ezitati sa ma contactati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu